Iubesc!

Te iubesc!
Te iubesc!
Te iubesc!
Te iubesc!
Te iubesc!
Te iu ...
Pedepsele de la scoala erau groaznice.Scrie de o suta de ori: Te iubesc! si dupa aceea poti trece in banca ta.
Zambesc.
I-am promis Crinei de cinshpe ori,si ea mie tot de atatea ori ,ca ne apucam de scris.
Eu ma apucasem  demult,si ea,dar eu nu am niciun cooperant care sa imi corecteze greselile grosolane de ortografie.
Sunt intr-un dezechilibru total.Mi-am dat seama ca iubesc cum nu am iubit niciodata.
Pueril,simplu,curat,adanc  si cu tot  ceea ce insemn eu.
Iubirile mele sunt pasionale,putine la numar ce-i drept.Doar una.
Ce faci?
Tot indragostita?
Cine-i norocosul?ma faci sa fiu gelos.
Simt cum imi pierd echilibrul,viziunea de tunel ma ameteste.As vrea sa ma sprijin de ceva,reci si negri sunt peretii tunelului de care vreau sa ma agat.M-am intors in timp,acolo unde nu as mai fi vrut sa fiu niciodata.


De ce durerea este placuta uneori?
 Ne place sa gustam din vartejul vietii,din durere si temere.
O noua dimensiune,o noua experienta,ne transformam si suntem mai sensibili la senzatii.
Un risc fortat care ne obliga sa traim cu adevarat .
Lacrimile mi-au umezit buzele,buzele cu care voiam sa il gust cu nesat.
Ti-am spus vreodata cat de mult te iubesc?